Etapele dezvoltării motorii de la 0 la 12 luni – la ce să fim atenți?

Fiecare părinte cunoaște acest sentiment: ne uităm la copilul nostru și sperăm în tăcere că totul merge bine. Etapele dezvoltării motorii nu sunt de fapt o competiție – sunt mai degrabă o hartă care ne ajută să înțelegem ce este tipic și când merită să fim mai atenți.

În acest articol trecem în revistă cele mai importante repere ale dezvoltării motorii din primul an de viață, explicăm de ce apar în această ordine și oferim câteva idei practice, ușor de aplicat acasă, prin care poți sprijini acest proces.

De ce sunt importante etapele dezvoltării motorii?

Dezvoltarea motorie a bebelușilor nu este întâmplătoare – este un sistem bine structurat, în care fiecare mișcare nouă se bazează pe o abilitate anterioară. Controlul capului pregătește întoarcerea, întoarcerea pregătește șederea, iar șederea pregătește târâtul. Acesta este așa-numitul principiu proximodistal al dezvoltării: controlul mișcării pornește din centrul corpului (trunchi, gât) și avansează spre membre (brațe, mâini, degete).

Când cunoaștem etapele dezvoltării motorii, ne este mai ușor să interpretăm ce vedem – și să știm când este cazul să avem răbdare și când este cazul să cerem sfatul unui specialist.

Important de știut: fiecare bebeluș se dezvoltă în ritmul lui. Reperele de mai jos sunt medii orientative, nu termene stricte. O diferență de două-trei săptămâni, în orice direcție, este complet normală.

Etapele dezvoltării motorii, lună de lună

0–3 luni: controlul capului și primele reflexe

În această perioadă, bebelușul își întărește treptat mușchii gâtului și învață să își țină capul ridicat pentru scurt timp în poziția pe burtică. Reflexele înnăscute (de ex. reflexul Moro, reflexul de sugere) se integrează treptat.

• Ridicarea capului în poziția pe burtică
• Reflexul de strângere a pumnului se diminuează
• Întoarcerea capului lateral

3–6 luni: întoarcerea și întinderea intenționată

Mușchii trunchiului se întăresc, iar bebelușul se întoarce din poziția pe burtică pe spate și apoi de pe spate pe burtică. Apare coordonarea ochi-mână: se întinde în mod conștient după jucării și se sprijină pe antebrațe în poziția pe burtică.

• Întoarcere din poziția pe burtică pe spate
• Sprijin pe antebrațe
• Întinderea mâinii după obiecte

6–9 luni: șederea independentă și primii pași spre târât

Această etapă este despre stabilitatea trunchiului. Bebelușul reușește să stea singur, fără sprijin, iar apoi apar mișcările pregătitoare pentru târât: legănatul în patru labe, alunecarea pe burtică, uneori chiar și târâtul cu spatele.

• Șederea independentă
• Legănat în patru labe
• Alunecare pe burtică

9–12 luni: târâtul, ridicarea în picioare și primii pași

Bebelușul se târăște cu încredere, se ridică în picioare sprijinindu-se de mobilă, apoi se deplasează lateral ținându-se de mobilier (așa-numitul „cruising”). Mulți bebeluși fac în această perioadă și primii pași independenți – deși acest lucru se poate întâmpla și mai târziu, până la 15–18 luni.

• Ridicarea în picioare cu sprijin
• Deplasare laterală ținându-se de mobilă
• Primii pași

Rolul exercițiului „tummy time” (timpul pe burtică)

Exercițiul pe burtică, cunoscut și ca „tummy time”, este unul dintre cele mai importante instrumente pentru o tranziție lină între etapele dezvoltării motorii. Așezat pe burtică, treaz și sub supraveghere, bebelușul își întărește în mod natural mușchii gâtului, umerilor și trunchiului – fără de care întoarcerea, șederea și târâtul ar fi mai dificile.

Cât timp pe burtică este recomandat?

• În perioada de nou-născut, câteva sesiuni scurte de 3–5 minute pe zi sunt suficiente, crescând treptat
• În jurul vârstei de 3 luni, un total de 20–30 de minute pe zi, împărțite în mai multe reprize
• Spre 6 luni, sesiuni tot mai lungi, combinate cu joacă

Exercițiul pe burtică este cel mai eficient atunci când bebelușul îl face cu plăcere – iar pentru asta, suprafața potrivită este esențială. O podea tare și rece îi poate reduce entuziasmul, în timp ce o suprafață mai groasă, bine izolată și moale face acest timp mai confortabil și, implicit, mai lung.

Când merită să căutăm un specialist?

Deși variațiile individuale între etapele dezvoltării motorii sunt naturale, există câteva semne pentru care merită să consulți medicul pediatru sau un kinetoterapeut:

• Nu își susține stabil capul în poziția pe burtică nici după 4 luni
• Nu dă niciun semn de întoarcere nici după 6 luni
• Nu încearcă să stea singur nici după 9 luni
• Mișcarea unei părți a corpului diferă semnificativ față de cealaltă

Acestea nu sunt diagnostice, ci doar semne orientative – evaluarea exactă trebuie făcută întotdeauna de un specialist.

Cum putem sprijini dezvoltarea motorie acasă?

Cel mai bun lucru pe care îl poți face ca părinte este să oferi suficient spațiu liber și sigur pentru exersare – atât acasă, cât și în aer liber.

• Spațiu liber de mișcare: cu cât bebelușul petrece mai mult timp pe podea (nu în marsupiu sau în scăunel), cu atât are mai multe ocazii să exerseze
• Temperatură și moliciune adecvate: o suprafață rece sau dură îi distrage atenția și îl motivează mai puțin să se miște
• Suprafață sigură și curată: un material antialergic, ușor de curățat, care oferă un fundal liniștit pentru încercări
• Mișcare în aer liber: grădina, un picnic, timpul petrecut la bunici – mediul variat oferă stimuli și motivație noi

Mulți părinți observă că, odată ce oferă acasă (și la drum) o suprafață de joacă potrivită și confortabilă, bebelușul petrece cu plăcere mai mult timp pe burtică sau exersând târâtul – pentru că nu este deranjat de podeaua rece sau de o suprafață incomodă. Un covoraș portabil, izolat termic, precum cel oferit de Casmatino, oferă exact acest fundal stabil și sigur – fie că este vorba de living, de casa bunicilor sau de un picnic în aer liber.

O bază sigură pentru dezvoltarea motorie, oriunde v-ați afla

Covorașele de joacă Casmatino, antialergice, cu izolare termică și fonică, oferă un spațiu confortabil și sigur, de la exercițiile pe burtică până la primii pași – atât acasă, cât și în aer liber. Descoperă covorașele Casmatino: 

Concluzie

Etapele dezvoltării motorii formează un proces fascinant, care se construiește treptat, de la controlul capului până la primii pași. Nu există doi bebeluși identici, iar ritmul poate varia de la unul la altul – rolul tău este să creezi un mediu sigur și motivant, în care bebelușul tău să poată încerca în voie noile mișcări.

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultația medicală de specialitate sau pediatrică. Dacă ai orice fel de îngrijorare legată de dezvoltarea copilului tău, adresează-te întotdeauna medicului curant.